da dex | ce inseamna da | dictionar online cuvant.net

Dictionar Explicativ Roman / Englez

Dictionar Explicativ Român

Diacritice:    â    ă    î    ş    ţ

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

English Dictionary

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Folosesti des dictionarul explicativ al limbii romane? Adauga "motorul" de cautare browserului tau si poti cauta mai rapid direct din browser! Dictionar Online


Food Recipes

Ce inseamna da? - Definitie Dictionar Online pentru da - da dex


a-i da în cap lui chelu’ / lui mutu’ expr. (adol.) a se masturba.

a da la Maica Precista expr. (intl.) a trimite la închisoare.

a da pielea peste cap expr. (vulg.) a avea parte de necazuri.

a da pe-a afară de frumos / de frumoasă expr. (iron.) a fi urât / urâtă.

a da cu bâta-n baltă expr. (pop.) a face o gafă.

a da flow expr. (adol.) a avea inspirație.

a da cu barda-n Dumnezeu expr. (pop.) a acționa fără scrupule.

a da cu mucii-n fasole expr. (vulg.) a face o gafă.

a o da cu capu’ de toți pereții expr. (adol.) a se masturba.

a da calu’ la apa expr. (adol.) a urina.

DA1 adv. Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. ◊ Loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da.

DA2, dau, vb. I. I. Tranz. 1. A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. ◊ Expr. A da o masă, o petrecere etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. A(-și) da bună ziua (sau bună seara, binețe etc.) = a (se) saluta. ♦ A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. ◊ Loc. vb. A da cu chirie = a închiria. A da cu (sau în) arendă = a arenda. A da (cu) împrumut = a împrumuta. A da înapoi = a înapoia, a restitui. A da în primire = a) a preda; b) (fam.) a muri. 2. A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. ◊ Expr. A da ceva în (sau pe din) două = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. A(-i) da (cuiva) un număr (oarecare) de ani = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ♦ A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. A da cuiva o problemă de rezolvat.Expr. A da cuiva de lucru = a) a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; b) a cere cuiva un mare efort. 3. A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. ◊ Expr. A da în judecată = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. 4. A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. 5. A pune pe cineva la dispoziția cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A da o fată după cineva (sau cuiva) sau a(-i) da cuiva de bărbat (respectiv de soție) pe cineva = a căsători cu... 6. A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... ◊ Expr. (Fam.) A nu da pe cineva pe (sau pentru) altul, se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (Refl.) A nu se da pe cineva = a se considera superior cuiva. (Refl.; rar) A nu se da pentru mult = a se declara mulțumit cu... ♦ A oferi, a plăti. 7. A vinde. Cum dai merele? 8. A jertfi, a sacrifica. ◊ Expr. A-și da viața = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). Îmi dau capul, spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. 9. A arunca, a azvârli. Să dai sticlele astea sparte la gunoi.Expr. A da (pe cineva sau ceva) dracului (sau la dracu, naibii, în plata Domnului etc.) ori a-l da încolo = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... A da pe gât (sau peste cap) = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ♦ A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. L-a dat la școală. ♦ A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. 10. A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.Expr. A da la (sau într-o) o parte = a îndepărta. A da ușa (sau poarta etc.) de perete = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). A da (ceva) peste cap = a) a lucra superficial; b) a nimici, a distruge, a desființa. 11. (În expr. și loc.) A da pe piatră = a ascuți. A da la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. A da găuri = a găuri. (Reg.; despre țesături) A da în undă = a spăla, a clăti. A da lecții (sau meditații) = a preda lecții în afara școlii. A da o telegramă = a expedia o telegramă. A da la ziar = a publica sau a face să se publice în ziar. A da la lumină (sau la iveală, în vileag etc) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. A da viață = a naște; a făuri; fig. a anima, a însufleți. A da însemnătate = a acorda atenție. A-și da (cu) părerea = a-și expune punctul de vedere. A da foc = a aprinde. A da bici = a lovi cu biciul; fig. a grăbi, a zori. A da la mână = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. A da o luptă, o bătălie = a purta o luptă, o bătălie; (refl., despre lupte) a se desfășura. A da un spectacol = a reprezenta un spectacol. A da (pe cineva) dezertor = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. A da gata = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). 12. (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ♦ (Despre oameni) A produce, a crea. ◊ Expr. A da un chiot, un strigăt etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. 13. A provoca, a prilejui, a cauza. 14. (Urmat de verb ca: „a cunoaște”, „a înțelege” etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. ◊ Expr. A-i da (cuiva) mâna să... = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). 15. (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. ◊ Expr. Ș-apoi dă, Doamne, bine! = apoi a fost strașnic! Ce-o (sau cum a) da târgul și norocul = cum se va nimeri. (Bine că) a dat Dumnezeu! = în sfârșit, în cele din urmă. ♦ Intranz. (În practicile superstițioase; în expr.) A da în cărți (sau cu cărțile) = a prezice viitorul. 16. (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) A da sfaturi = a sfătui. A da răspuns = a răspunde. A-și da sfârșitul (sau sufletul, duhul sau obștescul sfârșit) = a muri. A da raportul = a raporta. ◊ Expr. A da (un) examen = a susține un examen în fața unui examinator; fig. a trece cu succes printr-o încercare. A da seamă (sau socoteală) = a răspunde de ceva. A-și da seama = a se lămuri, a pricepe. II. Intranz. 1. (Urmat de determinări introduse prin prep. „din” sau „cu”) A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. Dă din mâini.Expr. A da din umeri = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. A da din gură = a vorbi mult. ♦ Intranz. și tranz. A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). ◊ Expr. (Intranz.; fam.) Dă-i cu..., se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. 2. A spăla, a unge, a vopsi, cu... 3. A lovi, a izbi, a bate. ◊ Expr. (Despre două sau mai multe persoane) A-și da cu cotul sau (tranz.) a-și da coate = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. A-i da (cuiva) peste nas = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. ◊ Tranz. I-a dat o palmă. ♦ A trage cu o armă de foc. Am învățat să dau cu pușca. ♦ A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... Calul fugea de da cu burta de pământ. 4. (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. ◊ Expr. A da încolo, încoace (sau pe ici, pe colo, la deal, la vale) = a merge de colo până colo; fig. a se frământa, a încerca în toate chipurile. A nu ști încotro să (sau, tranz., s-o) deie (sau dea) = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (Tranz.) A o da pe... = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ♦ A se abate, a trece (pe la...). ◊ Expr. A-i da cuiva ceva în (sau prin) gând (sau cap, minte) = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). 5. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de” sau „peste”) A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. ◊ A da de fund = a ajunge până în fund; p. ext. a ajunge la capăt, la sfârșit1. A-i da (cuiva) de urmă = a găsi pe cel căutat. A da de dracu = a o păți. A da de rușine (sau de necaz, de primejdie etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ♦ Tranz. (Reg.) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. 6. (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. 7. (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ♦ (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ♦ (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... 8. A nimeri în..., a intra, a cădea în... ◊ Expr. A da în gropi (de prost ce e) = a fi foarte prost. ♦ (Despre păr) A intra, a ajunge în... Îi dă părul în ochi. ◊ (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. 9. (În expr.) A da în clocot (sau în undă) = a începe să fiarbă, să clocotească. A da în copt (sau în pârg) = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. ◊ Expr. A-i da (cuiva) lacrimile = a i se umezi ochii, a începe să plângă. A(-i) da (cuiva) sângele = a începe să sângereze. A da inima (sau duhul din cineva), se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ♦ (Despre lichide; determinat prin „afară” sau „pe din afară”) A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. ◊ Expr. (Despre lichide în fierbere) A da în foc = a se umfla, a curge afară din vas. 10. (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. 11. A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... Dă să plece. III. 1. Refl. și intranz. (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. ◊ Expr. A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a se retrage; fig. a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (Refl. și tranz.) A (se) da jos = a (se) coborî. ♦ Refl. A se așeza undeva. 2. Refl. și intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. 3. Intranz. A se deda la..., a fi înclinat spre... 4. Refl. (Urmat de determinări ca: „pe gheață”, „de-a rostogolul”, „în leagăn” etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. ◊ Expr. A se da în vânt după... = a-și da toată osteneala să obțină ceva; fig. a ține foarte mult la cineva sau la ceva. 5. Refl. A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. 6. Refl. A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ♦ A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. 7. Refl. A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... 8. Refl. A nu opune rezistență; a ceda. ◊ Expr. A se da bătut = a se lăsa convins; a ceda. ♦ (Înv. și fam.; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. 9. Refl. (Reg.; urmat de determinări introduse prin prep. „la” sau, rar, „spre”) A se apuca de..., a se pune... S-a dat la muncă.Expr. A se da în vorbă cu cineva = a intra în vorbă cu cineva. 10. Refl. (În expr.) A se da drept cineva = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: prez. ind. dau, dai, dă, dăm, dați, dau; imperf. dădeam și dam; perf. s. dădui (reg. dedei și detei); m. m. ca perf. dădusem și dasem (reg. dedesem și detesem); prez. conjunctiv pers. 3 să dea (reg. să deie).Lat. dare.

DA3 conj. v. dar1.

da adv. – Cuvînt care exprimă o afirmație. Sl. (bg., sb., cr., rus.) da (Cihac, II, 89; Tiktin), cf. alb. da, ngr. δά.

da (dáu, dát), vb.1. A dona. – 2. A slobozi, a se desprinde de. – 3. A împărți cărțile de joc. – 4. A atribui, a acorda. – 5. A oferi, a procura. – 6. A exprima, a comunica, a spune: a da bună ziua.7. A trimite,a expedia: a da o telegramă.8. A vinde, a pune un preț. – 9. A oferi, a propune un preț. – 10. A plăti, a suporta. – 11. A comanda, a însărcina. – 12. A crește o plantă. – 13. A produce, a face, a stîrni. – 14. A căsători, a încuvința căsătoria unei fiice. – 15. A lovi, a pălmui, a trage. 15. bis A imprima o mișcare unui obiect sau unei persoane: a da vînt, a da afară; a da drumul.16. A executa o mișcare în sensul indicat de complement: a da fuga; a da înapoi; a da în lături; a da cu piciorul. 16. bis A oferi, a pune: a da față; a da ochi.17. A prezenta: a da seama.18. (Cu prep. cu) A se servi de un instrument, a executa o acțiune prin intermediul unui obiect: a da cu bobii.19. (Cu din) A mișca, a clătina: a da din cap. 20. (Cu în) A cădea: a da în șanț; a da în gropi.21. (Cu în) A împinge, a pune în mișcare: a da în leagăn. 22. (Cu în) A fi pe punctul: a da în copt; a da în foc; a da în mintea copiilor.23. (Cu de) A se pomeni, a se găsi: a da de bine; a da de dracul.24. (Cu de) A provoca ceva: a da de furcă.25. (Cu de, drept) A (se) preface, a trece drept. – 26. (Cu peste) A lovi, a bate: a da peste nas.27. (Cu peste) A descoperi, a afla. – 28. (Cu în, spre, la) A comunica, a răspunde, a privi. – 29. (Cu prin, pe) A traversa, a trece peste. – 30. (Cu pe, peste) A așeza într-un anume fel, a situa. – 31. (Cu cu) A vopsi, a acoperi. – 32. (Cu conj. ) A fi gata de, a începe, a fi pe punctul de face ceva. – 33. (În construcția a-i da cu) A continua, a insista, a stărui, a bate la cap. – 34. (În construcția a-i da de) A ajunge la o rezolvare, a găsi pricina. – 35. (În construcția a o da pe) A vorbi în altă limbă, a o rupe pe altă limbă. – 36. A cădea, a surveni (vorbind despre intemperii). – 37. A ajunge, a veni. – 38. A năvăli, a se arunca, a asalta. – 39. (Refl.) A se așeza, a se pune. – 40. (Refl.) A se preda, a se declara bătut. – 41. (Refl.) A face o mișcare (indicată de complement): a se da jos.42. (Refl., cu pe, în) A se dedica exercitării a ceva sau a unui sport: a se da pe ghiață; a se da peste cap.43. (Refl.) A se obișnui. – 44. (Refl.) A exista, a se afla, a se produce. – 45. (Refl.) A se apropia de, a se familiariza cu. – 46. A se dedica, a se consacra. – 47. (Refl.) A adula. – 48. (Refl., cu la) A se repezi asupra, a se năpusti. – Mr. dau, ded, didei, dare, megl. dau, dare, istr. dǫu, dǫt. Lat. dāre (Pușcariu 487; Candrea-Dens., 470; REW 2476). Prez. presupune o formă lat. *dao în loc de do, cf. Densusianu, Hlr., 155. – Der. dare, s. f. (înv., dar, cadou; acțiunea de a da; donare; farmec; bir; contribuție, dijmă); dat, s. n. (donare; farmec, vrajă; obicei, uzanță; activ, la un bilanț sau buget); dătător, adj. (care dă, donator; comanditar); dătătură, s. f. (donare; vrajă; lovitură); datină, s. f. (tradiție, obicei vechi), pare a proveni din sl. dĕdina încrucișat cu dat, cf. dedină; îndătina, vb. (a avea drept de obicei, a fi de uzanță veche). Cf. dată, daravelă, deda, trăda.

DACÁPO loc. adv. (Muz.) De la capăt, de la început; (p. ext.) din nou, încă o dată. ◊ Dacapo al fine (indicând repetarea unei părți dintr-o bucată muzicală) = de la început până la sfârșit. [< it. da capo].

DA CÁPO loc. adv. (Indică repetarea unei lucrări muzicale sau, p. ext., a unei acțiuni, operații din alte domenii) De la început, din nou, încă o dată. ◊ Da capo al fine, indică repetarea unei lucrări muzicale, p. ext. și a altor acțiuni, de la început la sfârșit. – Din it. da capo.

a-i da cuiva mură-n gură expr. a-i da cuiva aproape integral soluția unei probleme pe care ar trebui s-o rezolve singur.

a da de bucluc / de dracu’ expr. a avea necazuri.

a se da în fapt expr. a mărturisi.

a-și da foc la valiză expr. a face o gafă ireparabilă, cu consecințe neplăcute.

a da ca Ieremia cu oiștea-n gard expr. (pop.) a face / a spune ceva nepotrivit; a face o prostie.

a-i da inima brânci expr. a avea poftă să..., a fi predispus să...

a da iapa în călăreală expr. (pop.) a împerechea o iapă cu un armăsar.

a da colțul expr. a muri.

a se da cu curul de pământ expr. (adol., vulg.) a se supăra; a se enerva, a se înfuria.

a da mâna cu primarul expr. (adol.) a urina.

a da cu jula / cu racu’ / cu zula expr. a fura.

a da dreptul de barosan expr. (intl.) 1. a da ceva cuiva conform unei înțelegeri prealabile. 2. (iron.) a bate (pe cineva).

a da afară muștele din Cișmigiu / din Herăstrău expr. a lenevi, a trândăvi.

a da cu mucii de faianță expr. (adol.) a se masturba.

a da cu căciula-n câini expr. (pop.) 1. a fi beat. 2. a se comporta fără a ține seama de normele sociale.

a da buzunări la burți expr. (intl.) a lovi cu cuțitul în burtă.

a se da de ceasul morții expr. 1. a fi disperat. 2. a face orice pentru îndeplinirea unui scop.

a i-o da (cuiva) din fundul triajului expr. (adol.) a lovi (pe cineva) cu toată puterea.

a da rasol expr. a face un lucru în grabă / superficial / de mântuială.

a da sonorul mai încet expr. a coborî tonul, a vorbi mai încet.

a-și da poalele peste cap expr. 1. a avea un comportament indecent. 2. a nu mai ține cont de nimic, a depăși orice limită.

a da ochii în gene expr. a ațipi, a adormi.

a da pe-afară de deșteptăciune expr. (iron.) a fi prost.

a-i da pleoapele în gene expr. a ațipi, a adormi.

a-și da cu tesla în coaie expr. (adol., obs.) a se enerva, a se înfuria.

a da sfoară la zmeu expr. a lenevi, a trândăvi.

a da șapte degete și-o fugă bună expr. a fura din buzunare.

a da la boboci / la rațe expr. a vomita, a vărsa.

a da sfară / sfoară-n țară expr. a lansa un zvon, a da de știre.

a da sămânța pe iarbă expr. a ejacula pe părul pubian al partenerei de sex.

a da o ratare / un țâr expr. (adol.) a apela scurt pe cineva de pe un telefon mobil, fără a-i lăsa timp persoanei respective să răspundă.

a da pui de giol expr. 1. (la jocul de arșice) a căștiga toate arșicele adversarului. 2. a fura.

a se da după cum bate vântul expr. (peior.) a fi oportunist.

a-i da (cuiva) mălaiul prin sită expr. a lua banii cuiva.

a da lupte grele expr. (glum.) a avea mai multe contacte sexuale consecutive.

a-i da (cuiva) lămâița în foc expr. (er.d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat.

a-și da lâna la scărmănat expr. (er.d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat.

a da craci expr. (în fotbal) a strecura mingea printre picioarele adversarului.

da, dau v. r. (intl.) a mărturisi, a spune totul.

a i-o da expr. (obs.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a-i da blană expr. (adol.) a accelera, a lua viteză, a se grăbi.

a da o boabă expr. (sport) a înscrie un gol.

a da un bobârnac expr. a face o aluzie răutăcioasă la adresa cuiva.

a da chix expr. a eșua.

a se da crocant expr. a se lăuda, a se grozăvi.

a da pe cineva cu... expr. (intl.) a condamna pe cineva la...

a da cu clanța expr. a vorbi mult / necontenit.

a da cu harponul expr. (intl.d. polițiști) a face o arestare.

a da cu lama expr. (intl.) a tăia buzunarele cuiva în încercarea de a fura.

a o da cu lipici expr. (er.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a da cu osul expr. (vulg.d. bărbați) a avea contact sexual.

a-și da duhul expr. 1. (pop.) a muri. 2. (er.) a ejacula.

a da dude expr. (stud.) a face greșeli, a comite erori.

a da duma expr. a mitui.

a da cu stângu-n dreptul expr. a fi neîndemânatic.

a da cu sanipid expr. (înv.d. epurările din regimul comunist) 1. a concedia, a da afară din serviciu. 2. a exclude din partid.

a da cu sasu’ expr. (intl.) a evada; a dezerta.

a da cu subsemnatul expr. 1. a scrie o declarație la cererea organelor de cercetări penale. 2. a scrie un raport / o declarație justificativă la cererea superiorilor / angajatorului.

a da cu șuriul expr. 1. a se bate cu cuțitul. 2. a umbla înarmat cu cuțitul.

a da cu tifla expr. a disprețui, a sfida.

a da cu vastu’ expr. (intl.) a fura din buzunare.

a da de dușcă expr. a bea dintr-o răsuflare.

a da de furcă expr. a face cuiva greutăți.

a da de gol expr. a divulga, a deconspira.

a da de izvor expr. (intl.) a depista un obiectiv unde se poate acționa fără riscul de a fi prinși.

a da din clanță expr. a vorbi mult / necontenit.

a da din coadă expr. 1. a linguși. 2. (d. femei) a face mișcări și gesturi provocatoare pentru a capta atenția bărbaților.

a da dos la față expr. 1. a pleca pe furiș. 2. a da înapoi în fața unor dificultăți.

a-și da drumul pe el / pe ea expr. (eufem.) a urina sau defeca involuntar în haine / în așternuturi / în pat.

a da o dumă expr. (adol.) 1. a prelua un citat sau o poantă de la altcineva și a o prezenta drept originală. 2. a face o glumă proastă.

a da dume expr. (adol.) a minți.

a se da după deget expr. a recurge la pretexte pentru a se eschiva de la o acțiune sau pentru a nu-și asuma răspunderea unei fapte.

a da eject expr. a respinge (pe cineva / ceva).

a da extemporal expr. (intl.) a comite un furt mărunt.

a da un fir (cuiva) expr. a da (cuiva) un telefon.

a da gata expr. 1. a termina ceva. 2. a îndeplini o sarcină. 3. a ucide; a distruge. 4. (fig.) a cuceri, a impresiona foarte puternic (pe cineva).

a da gaură expr. 1. a delapida, a păgubi, a fura; a obține un profit pe căi ilicite. 2. a căștiga la jocurile de noroc. 3. (intl.) a înjunghia. 4. (intl.) a împușca. 5. (er.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a da geană expr. 1. a privi pe furiș. 2. a supraveghea.

a da o gheară expr. (intl.) a juca barbut.

a da ghes expr. a îndemna, a îmboldi.

a se da grande expr. a se grozăvi, a fi îngâmfat.

a se da huța expr. (er., glum.) a avea contact sexual.

a o da în bară expr. a comite o greșeală, a face o gafă.

a se da în bărci expr. (pop., glum.) a avea contact sexual.

a da în bâlbă expr. a se bâlbâi; a vorbi incoerent.

a da în bengă expr. a înnebuni.

a o da în bijboc expr. (er. vulg.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a da în boale expr. 1. a se îmbolnăvi de blenoragie. 2. a se enerva, a se înfuria.

a i-o da în cap expr. (adol. – la pocher electronic) a ghici cartea roșie sau neagră pentru dublarea sumei câștigătoare.

a da pe-alături expr. a încălca fidelitatea conjugală.

a-și da în coapse expr. (er.) a avea contact sexual, a face dragoste.

a da în gât (pe cineva) expr. 1. a ucide (pe cineva), a omorî (pe cineva). 2. a compromite (pe cineva). 3. a întinde o cursă (cuiva). 4. a denunța (pe cineva).

a da în gropi expr. a fi foarte prost / imbecil.

a da în mangleală expr. (intl.) a schimba subiectul discuției.

a o da în miriște expr. a avea legături amoroase extraconjugale.

a da în particular expr. (deț.) a acționa după bunul plac, încălcând restricțiile și regulamentele.

a da în pârg expr. (er.d. bărbați) a avea o erecție.

a-și da în petic expr. a-și arăta involuntar proasta creștere sau defectele; a se manifesta în mod necivilizat.

a da în primire expr. 1. (d. motoare, aparate etc.) a se defecta iremediabil. 2. (d. oameni) a muri. 3. (deț.) a denunța pe cineva care a comis o abatere disciplinară în penitenciar.

a se da în spectacol expr. 1. (deț.) a încălca regulamentul în mod ostentativ, fără a se feri de gardieni. 2. v. a-și da în petic.

a se da în stambă expr. v. a-și da în petic.

a o da în tango (cu cineva) expr. a minți (pe cineva), a păcăli (pe cineva).

a o da întoarsă expr. (intl.) 1. a minți. 2. a schimba conținutul unei declarații anterioare; a se dezice de o afirmație anterioară.

a o da în vată expr. (obs.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a da jet expr. (deț.) a denunța, a informa.

a da la buci expr. (obs.d. bărbați) a avea un contact sexual cu o femeie sau cu un bărbat.

a se da la cineva expr. 1. a încerca să seducă pe cineva. 2. a bate pe cineva; a molesta pe cineva. 3. a ataca verbal pe cineva. 4. (d. câini) a ataca / a mușca pe cineva.

a se da la fund expr. 1. a se retrage din viața socială. 2. (intl.) a se ascunde pentru a scăpa de urmărire. 3. (glum.) a fi homosexual.

a da la gioale expr. (în fotbal) a faulta, a lovi picioarele adversarului.

a da la întors expr. (deț.) 1. a schimba subiectul discuției. 2. a face tot posibilul pentru a schimba părerea cuiva despre un deținut.

a o da la întors expr. a se dezice de o afirmație anterioară.

a da pașaportul expr. 1. v. a da papucii. 2. a concedia.

a da (cuiva) o palmă expr. a împrumuta (cuiva) o mie de lei.

a da papucii (cuiva) expr. 1. a obliga (pe cineva) să plece; a alunga (pe cineva). 2. a se despărți (de iubită / iubit).

a da rateuri expr. (er.d. bărbați) a avea un eșec sexual.

a da (cuiva) la moacă expr. (vulg.) a lovi (pe cineva) cu pumnii peste față.

a da la moloz expr. (deț.) a repartiza (un deținut) într-o colonie de muncă.

a da la oglinzi expr. (intl.) a lovi (pe cineva) peste ochi.

a da la pește expr. 1. (d. bărbați) a acosta o femeie. 2. (mar.) a vomita.

a da la pipi expr. (obs.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a da la sare expr. (intl., înv.) a trimite (un deținut) la ocnă.

a da la spate expr. a fura.

a o da la umplut expr. (er.d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat.

a da la vâsle expr. (er.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a se da lebădă expr. a se grozăvi, a se lăuda.

a da limbi expr. (obs.) 1. a practica cuniliția sau aniliția. 2. a linguși, a măguli, a flata.

a se da mare expr. a se lăuda, a se grozăvi.

a se da mare sculă de basculă expr. v. a se da mare.

a-i da mâna expr. a-și putea permite.

a nu-i da (cuiva) meșii expr. a nu-i da conveni (cuiva).

a-i da cuiva muie expr. (obs.) a invita un partener la sex oral (la felație).

a-i da mustu-n fiert expr. (er.) a ejacula.

a da naibii / la naiba expr. a nu se mai interesa (de cineva / de ceva).

a da nana expr. a bate un copil mic.

a da nas în nas cu cineva expr. a se întâlni cu cineva în mod neașteptat.

a da pedală expr. a pleca pe furiș.

a da pe gârlă expr. a risipi (ceva), a rămâne păgubit (cu ceva).

a da pe goarnă / pe gură expr. (intl.) 1. a mărturisi / a-și recunoaște vina. 2. a denunța, a informa.

a o da pe luate expr. a câștiga la rișcă.

a da peste bot expr. 1. a plesni (pe cineva), a pocni (pe cineva). 2. a ridiculiza (pe cineva) în public.

a o da pe sub mână expr. a se masturba.

a da (pe cineva) peșcheș expr. a preda (pe cineva) prins; a preda (pe cineva) dușmanului.

a o da pe ulei expr. a se apuca de băut.

a-i da (cuiva) pilaf expr. (vulg.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a da plicul expr. a mitui, a oferi cuiva o sumă de bani în semn de recunoștință sau ca recompensă pentru un serviciu.

a da prin băț expr. (pop.) a fi foarte obraznic.

a o da prin șperlă expr. a o păți.

a da prin șperlă expr. 1. a se purta rău (cu cineva); a maltrata (pe cineva). 2. a trăda; a părăsi (pe cineva).

a da pușcăria-n particular expr. (deț.) a se comporta după bunul plac, a nu respecta regulamentele.

a da o raită expr. 1. a face o plimbare. 2. a face o vizită scurtă.

a da recital expr. (intl.) a fura

a o da roită expr. (intl.) a dispărea de la locul unei razii.

a se da rotund expr. a se grozăvi; a fi îngâmfat.

a-i da sas expr. a pleca pe furiș; a pleca în grabă.

a da sifon expr. a denunța.

a da strechea în cineva expr. 1. a se purta ciudat. 2. a se agita fără motiv, a nu avea astâmpăr.

a o da sus expr. (d. bărbați) a-i cere partenerei / partenerului să practice sex oral.

a da tăiate expr. (deț.) a fi exigent și restrictiv cu un deținut.

a-i da tărâța în foc expr. (er.) 1. (d. femei) a juisa. 2. (d. bărbați) a ejacula.

a da un tun expr. a se îmbogăți rapid, pe căi ilicite.

a da țeapă expr. 1. a înșela, a escroca. 2. (adol.) a pleca dintr-un local fără a achita nota de plată. 3. a absenta de la o întâlnire.

a da țignale expr. (deț.) a face un apropo.

a se da umplută expr. (er.d. femei) a avea un contac sexual cu un bărbat.

dă-i sfoară! expr. zi mai departe!, nu te opri!

dă-te-n fața mea! expr. (cart.) joacă cu mine!

pentru bancul acesta m-au dat afară de la grădiniță expr. (iron.d. o glumă) e veche!, o știam de mult!

prost ca noaptea / de dă în gropi / făcut grămadă expr. (d. oameni) cretin, imbecil, tembel.

o vreme să nu dai un câine afară din casă expr. vreme rea.

a da adormiri (cuiva) expr. (intl.) a înșela / a păcăli pe cineva.

a nu-l da afară din casă expr. a nu fi înzestrat cu o anumită calitate; a duce lipsă de ceva.

a le da coapte expr. (intl.) 1. a comunica vești proaste. 2. a fi informator. 3. a spune adevărul (anchetatorilor).

a se da alivanta expr. a se da peste cap, a face tumbe.

a da amocul în cineva expr. (er.) a se îndrăgosti de cineva.

a da apă la șoricei expr. a plânge.

a-și da arama pe față expr. a-și dezvălui adevăratul caracter.

a se da artist / artizan expr. a se grozăvi, a se lăuda.

a da benga în cineva expr. (adol.) 1. a înnebuni. 2. a se îmbolnăvi grav (de ceva).

a-i da bice / muci expr. a lua viteză, a grăbi pasul; a accelera desfășurarea unei acțiuni.

a da bine cu bucata expr. (intl.) a lovi bine cu pumnul.

a da bir cu fugiții expr. (pop.) a da înapoi în fața unor dificultăți.

a-i da călcâie expr. 1. (stud.) a pleca de la cursuri. 2. (prin ext.) a pleca (de undeva, în general).

a da cărțile pe față expr. 1. a dezvălui adevărul. 2. a discuta deschis.

a da cep expr. a înjunghia (pe cineva).

a da cinstea pe rușine expr. a comite o faptă reprobabilă.

a da clasă (cuiva) expr. 1. (stud.) a fi superior (cuiva) din punct de vedere intelectual. 2. (prin ext.) a fi superior (cuiva) moral sau fizic 3. a învinge clar într-o dispută. 4. a fi de neegalat / de neîntrecut într-un anumit domeniu de activitate.

a da comoara lui Mendel expr. (cart.) a juca cu cărți însemnate.

a și-o da contra cost expr. a se prostitua.

a da cosor expr. (obs.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a o da cotită expr. 1. a se eschiva de la un răspuns concret. 2. a se dezice de o afirmație anterioară.

a da cu cioarda expr. (intl.) a fura; a jefui.

a da cu coastele în populație expr. (d. o femeie de moravuri ușoare) a întreține relații sexuale cu un număr nelimitat de parteneri; a duce o viață libertină.

a da (pe cineva) cu cositor / cu plumb expr. (intl., înv.) a împușca (pe cineva).

a da (pe cineva) cu cracii-n sus expr. (vulg.) 1. a trânti (pe cineva) la pământ. 2. a poseda sexual (pe cineva).

a da (cuiva) cu flit expr. 1. a mustra. 2. a ironiza. 3. a alunga, a izgoni.

a da cu gazometrul de pământ expr. (iron.d. femei) a avea picioare scurte.

a da cu huideo expr. a huidui, a alunga (pe cineva) cu huiduieli.

a da cu ornicul de pereți expr. (prst.) a avea orgasm / a cădea în extaz în timpul unui act sexual.

a da cu panacotu’ expr. (intl.) a fura din buzunare.

a da cu pasul expr. a pleca pe furiș.

a da cu picamerul expr. (er., glum.) a deflora / a dezvirgina o fată bătrână.

a da (pe cineva) cu polen expr. (er., eufem.) a lăsa (o femeie) gravidă / însărcinată.

a-i da cu praf de mers expr. (adol.) a pleca în grabă, a fugi.

a-i da cu praftorița expr. 1. a vorbi mult. 2. a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare.

a-și da cu presupusul expr. (pop.) a-și exprima părerea.

a da curului sare expr. (vulg.) a face un lucru în mod superficial / de mântuială.

a da cu sacâz expr. (eufem.d. ambele sexe) 1. a se masturba. 2. a avea contact sexual.

a da din colț în colț expr. a fi pus în încurcătură.

a nu da doi bani (pe cineva / ceva) expr. a avea o părere proastă (despre cineva / ceva).

a se da în ghioc expr. (er.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a da ortul popii expr. a muri.

a o da turnată expr. 1. a se da bătut. 2. a goli o sticlă / un pahar, a termina băutura.

a da cuiva un Yoko, Tom și Jerry expr. (în arte marțiale) a lovi pe cineva cu piciorul.

dă din teniși! expr. (adol.) pleacă!, fugi!

a da avrigu’ cuiva expr. (adol.) a alunga (pe cineva).

DA ZDRASVUET SOLNȚE, DA SKROETSEA TMA! (ДА ЗДΡАВСТВЧEТ СОЛНЦE, ДА CКPOETCЯ TЪMA) (rus.) trăiască soarele, împrăștie negurile! – Pușkin, „Vahkiceskaia pesnea” – Lumina rațiunii împrăștie întunericul ignoranței.

DA2 (lat. dare) vb. I I. Tranz. 1. A înmâna cuiva ceva; a oferi, a întinde. 2. A pune cuiva ceva la dispoziție, a dărui, a preda cuiva ceva. * Loc. A da cu chirie = a închiria. A da în (sau cu) arendă = a arenda. A da (unui lucru) o valoare = a atribui, a asocia (unui lucru) o valoare. A da în primire = a preda. ♦ A atribui, a repartiza cuiva ceva spre executare. 3. A încredința pe cineva în grija cuiva. ◊ Expr. A da în judecată = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. 4. A pune pe cineva la dispoziția cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A da o fată după cineva (sau cuiva) = a căsători cu... 5. A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a...; a face schimb. ◊ Expr. (Fam.) Refl. A nu se da pe cineva = a se considera superior cuiva. ♦ A oferi, a plăti. ♦ A vinde. 6. A jertfi, a sacrifica. ◊ Expr. A-și da viața = a-și jertfi viața (din devotament); a se sacrifica. 7. A arunca, a azvârli. ♦ A trimite pe cineva undeva pentru o anumită îndeletnicire. 8. A așeza, a orienta ceva într-o anumită poziție sau direcție. * Expr. A da (ceva) peste cap = a) a lucra ceva superficial; b) a strica, a distruge. 9. A da pe piatră = a ascuți. A da la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. A da la ziar = a publica sau a face să se publice la ziar. A da la lumină (sau la iveală, în vileag etc.) = a) a descoperi, a arăta; b) a publica o scriere. A da viață = a naște; a făuri; fig. a anima, a însufleți. A da o luptă, o bătălie etc. = a purta o luptă, o bătălie etc.; (refl., despre lupte) a se desfășura. A da răspuns = a răspunde. A-și da sfârșitul (sau sufletul, duhul) sau obștescul sfârșit = a muri. A da (un) examen = a susține un examen; fig. a trece cu succes printr-o încercare. A da seama (sau socoteala) = a răspunde de ceva. 10. (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ♦ (Despre oameni) A crea, a produce, a emite. 11. A provoca, a prilejui, a pricinui, a cauza. 12. A îngădui, a permite, a lăsa. ♦ A-și da seama = a se lămuri, a pricepe. II. Intranz. 1. A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. Dă din aripi.Intranz. și tranz. A o ține întruna, a nu se opri (din mers, din vorbă etc.). 2. A spăla, a unge, a vopsi cu... 3. A lovi, a izbi, a bate. ♦ A se lovi, a se atinge de ceva, a ajunge până la... 4. A o lua, a porni spre..., a o apuca, a se duce către... ♦ A trece pe la..., a se abate. 5. A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. ◊ Expr. A da de fund = a ajunge la capăt, la sfârșit. 6. (Despre o supărare, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite, a-l surprinde. 7. (Despre oameni) A ajunge într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ♦ (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... 8. A intra, a cădea în... 9. A da în clocot (sau în undă) = a începe să fiarbă, să clocotească. A da în pârg (sau în copt) = a începe să se coacă, să se pârguiască. 10. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. 11. A-i da (cuiva) lacrimile = a începe să plângă. A-i da (cuiva) sângele = a începe să sângereze. 12. (Despre lichide) A da pe-afară (sau peste etc.) = a ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. 13. (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. 14. A se apuca de..., a începe, a fi pe punctul de a... Dă să plece. III. 1. Refl. și intranz. (Urmat de determinări locale) A merge, a se duce, a veni. ♦ Expr. A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a se retrage; fig. a se sustrage de la ceva, a ezita. 2. Intranz. A se deda la..., a fi înclinat spre... 3. Refl. (Urmat de determinări ca: „pe gheață“, „în leagăn“ etc.) A se deplasa (lunecând, legănându-se). ♦ Expr. A se da în vânt după... = a depune toate eforturile pentru a obține ceva; fig. a ține mult la cineva sau la ceva. 4. Refl. A adera la ceva, a se alătura cuiva; a se acomoda după cineva sau ceva. 5. Refl. A ceda, a se supune. 6. Refl. A se da drept... = a voi să treacă drept...

DA conj. v. dar1.

da (METR.) Simbol pentru prefixul „deca“.

DA CÁPO (loc. it.) (Indică repetarea unei lucrări muzicale sau părți a acesteia ori, p. ext., a unei acțiuni, operații) De la început. ◊ Da capo al fine = (indică reluarea unui fragment dintr-o lucrare muzicală) de la început până la sfârșit.

DA1 (< bg., scr.) adv. Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ etc.

3) da V. dar 2.

1) da V. daŭ.

2) da adv. afirmativ opus luĭ nu și ba (vsl. bg. rus. da. V. și dar 2). Aĭ fost la Roma? Da!- A venit? Cred că da. – Răspunde: da orĭ nu (da orĭ ba)? Da! S.M. Pentru’n „da” s’a supărat.

daŭ, dat, dare v. tr. (lat. *dao [îld. do], dĕdi, dătum, dăre; it. dare, pv. cat. sp. pg. dar. Dădeam [vechĭ dam]; dădúĭ [vechĭ dedéĭ, dedéșĭ, déde, déderăm, déderățĭ, déderă, ĭar azĭ maĭ rar detéĭ, detéșĭ, déte, déterăm, déterățĭ, déteră]; să daŭ, să dea [mold. să deĭe]; dă, nu da, dea [mold. deĭe]. P. formă cp. cu staŭ. – V. cred, perd, vînd, ascund). Întind, ofer: a da de pomană banĭ săracilor. Ofer, plătesc: daŭ un franc pe un cuțit. Fac, produc: găina face oŭă, vaca vițeĭ, stejaru ghindă. Predaŭ, remit: a da un hot pe mîna polițiiĭ; a da o scrisoare în primirea, în sama, în mîna cuĭva. Caut, încerc: dădea să vorbească și nu putea. Mișc, împing: daŭ scaunu maĭ încolo. Ung, spoĭesc, văpsesc, sulemenesc: daŭ cizmele cu vax, daŭ părețiĭ cu var, daŭ gardu cu verde, mitocanca se dăduse cu roș. Daŭ jos, scobor: daŭ jos ceva din pod. Răstorn: daŭ jos scaunele fugind. Daŭ înapoĭ, restitui: daŭ înapoĭ ceĭa ce eram dator. Împing înapoĭ: daŭ înapoĭ un ceas (adică minutarele luĭ). Daŭ în ainte, 1) împing în ainte: daŭ în ainte un ceas (adică minutarele luĭ); 2) întrec, îs superior: a da cuĭva mult în ainte (E o expresiune de la joc [popice, biliard ș.a.] cînd un adversar tare dă celuĭ maĭ slab cîte-va puncte de la el, ĭar el începe maĭ de jos). Daŭ ascultare cuĭva, mă supun luĭ, îl ascult. Daŭ (saŭ pun) vine pe cineva, îl acuz, îl învinovățesc. Daŭ năvală, năvălesc. Daŭ ordin, ordonez, poruncesc. Daŭ faliment, devin falit. Daŭ un copil la carte, la școală, îl trimet la școală. Daŭ la jurnal, public în jurnal. Daŭ un copil la stăpîn, îl fac servitor. Daŭ ceva pe foc, arunc în foc. Daŭ pe gît, înghit, beaŭ: daŭ vinu pe gît. Daŭ pe gîrlă, arunc în gîrlă, (fig.) arunc ca lucru fără valoare. Daŭ afară, exclud, elimin. Daŭ pe bete, pe brîncĭ afară, exclud trîntind pe cineva la pămînt. Daŭ de-a dura, rostogolesc. Daŭ pe scară, alung dînd jos pe scară. Daŭ draculuĭ, ucid, (fig.) renunț la ceva: dă-o draculuĭ de carte! Daŭ cărțile (de joc), le împart. Daŭ cep unuĭ butoĭ, îl găuresc și încep a bea din el. Daŭ credință (crezare) cuĭva, unuĭ lucru, mă încred. Daŭ cuĭva cuvîntu, daŭ dreptu de a vorbi într’o adunare. Daŭ dreptate, recunosc că are dreptate. Daŭ medicamente, administrez medicamente. Daŭ drumu, las liber. Daŭ (saŭ bag) groaza în dușmanĭ, îi îngrozesc. Daŭ dosu, întorc spatele, fug de frică. Daŭ pe cineva de rușine, nu mă arăt la înălțimea laudelor luĭ, îl fac de rîs. Daŭ de gol, demasc, trădez. Daŭ pe față, denunț, divulg. Daŭ banĭ în ainte, plătesc în ainte. Daŭ mîna cu cineva, îl salut dînd mîna. Daŭ cuĭva bună ziua, îl salut cu vorba de „bună ziua”. Daŭ cinstea pe rușine, în locu cinstiĭ mă încarc de rușine. Daŭ cuĭva (banĭ) de cheltuĭală, (fig.) îi trag o bătaĭe. Daŭ bir cu fugițiĭ, dezertez. Daŭ pace, las în pace, nu neliniștesc. Daŭ o pedeapsă, o palmă, aplic o pedeapsă, o palmă. Daŭ un țipet, țip. Daŭ gură (saŭ o gură) cuĭva, îl strig. Daŭ o guriță, un bot (fam.), îl sărut. Daŭ de știre, anunț. Daŭ țîță, alăptez. Daŭ de zestre cuĭva ceva, îl înzestrez cu ceva. Daŭ vĭață, vivifiv, fac viŭ. Să dea Dumnezeŭ, să facă Dumnezeu! Daŭ sama, expun socoteala. Îmi saŭ samă, sînt conscient, înțeleg. Îmi daŭ sfîrșitu, mor. Îmi dă mîna să fac ceva, om cu ce (curaj, bani), pot, îndrăznesc. V. intr. Mișc: a da din umerĭ, din cap, din coadă, din picĭor. Lovesc, descarc o armă: daŭ cu pumnu, cu cĭomagu, cu pușca, cu tunu în ceva. Arunc, întind: daŭ cu cĭorpacu, cu plasa (ca să prind pește). Încolțesc, germinez: plantele daŭ vlăstare, mugurĭ. Năvălesc: stațĭ maĭ încet, că nu daŭ (subînț. năvală) Turciĭ și Tătariĭ! Intru: a dat moartea în găinĭ. Cad: calu omu a muncit pîn’a dat în bot, în genunchĭ. Conduc la, răspund: fereastra, cărarea dă dă în grădină. A ieșĭ, a țîșnĭ (vorbind de materiile fecale, de lava unuĭ vulcan ș.a.): uĭ-te ce dă din acest copil dac’a mîncat atîtea fructe! Fig. A vorbi lucrurĭ surprinzătoare: acest copil era odată tăcut (orĭ prost) dar acuma uĭte ce dă din el! Daŭ în, cad în: a da într’o groapă în cursă. A da în gropĭ (de prost), a fi foarte prost. A da în clocote, în fert, în undă, a începe să clocotească, să fearbă. A da în foc (apa, laptele), a se unfla și a se revărsa afară din vas. A da în mugurĭ, în copt (un arbore), a începe să facă mugurĭ, să se coacă. A-țĭ da în teapă, în petec (Iron.), a-țĭ face vechiŭ obiceĭ: Țiganu, chear împărat s’ajungă tot îșĭ dă în teapă. Daŭ în cărțĭ (saŭ cu cărțile), în bobĭ (saŭ cu bobiĭ), ghicesc cu cărțile, cu bobiĭ. Daŭ de saŭ peste, aflu, nemeresc, întîlnesc, mă izbesc de: a săpat pîn’a dat de apă, a mers pîn’a dat de prietenu luĭ, a căutat pîn’a dat peste ce a dorit. A dat de dracu, de belea, a-l întîlni pe dracu, a te izbi de o neplăcere. A da înainte (cu vorba, cu beția, cu vinu), a continua. A da înapoĭ, a scădea, a regresa. A da pe la cineva, a trece, a veni pe la el. A da din umerĭ, a sta nepăsător. A bate din buze, a fi păcălit, a nu avea ce- țĭ trebuĭe. V. refl. Mă las pradă în voĭa cuĭva: mă daŭ somnuluĭ. Mă răped: acest cîne se dă la om (Nu te da, nu te lăsa! se zice cînd te prefacĭ că-țĭ opreștĭ cînele să nu muște pe cineva, dar pe ascuns îl amuțĭ contra luĭ). Cedez, mă daŭ învins, mă predaŭ: nu te da! Mă daŭ învins, prins, mă predaŭ, recunosc că-s învins; mă dedaŭ: mă daŭ studiuluĭ, bețiiĭ. Mă daŭ jos, mă scobor, descind. Mă daŭ în lăturĭ, mă retrag, (fig.) nu mă amestec, nu ajut. mĂ Daŭ după vînt, mă conduc după cum cer împrejurările. Mă daŭ după perdea, mă ascund, fug de de răspundere. Mă daŭ pe brazdă, mă acomodez, mă deprind, mă îmblînzesc. Mă daŭ peste cap, fac pe dracu’n patru, fac tot posibilu. Mă daŭ de (saŭ drept), mă pretind: a te da de (saŭ drept) patriot.

SÃO SALVADOR DA BAHIA DE TODOS OS SANTOS v. Salvador.

ODORICO DA PORDENONE (pe numele său adevărat Odorico Mattiuzi) (1265-1331), cleric italian. Franciscan misionar, autor al unor memorii de călătorie („Descriptio terranum”), în care a descris voiajul său în Anatolia, Persia, India, China, Arh. Maleaz; constituie un important izvor pentru cunoașterea civilizației orientale a timpului. Beatificat (1755).

LIBERALE DA VERONA (1445-1529), miniaturist și pictor italian. Se remarcă prin miniaturi de un colorit deosebit și o mare capacitate de expresie (cărți liturgice) și prin frescele și picturile pe lemn („Sfântul Sebastian”, „Adorația magilor”).

FRANCESCO DA PAOLA (pe numele laic Francesco Martolilla) (1416-1507), călugăr franciscan italian. Întemeietor al Ordinului minimilor (1435). Canonizat (1519).

GENTILE DA FABRIANO (Nicollo di Giovanni di Massio, zis ~) (c. 1370-1427), pictor italian. Reprezentant al epocii de tranziție de la gotic la arta Renașterii. Pictura lui se remarcă prin grația atitudinilor, finețea și prospețimea culorilor („Adorația magilor”, „Încoronarea Mariei”).

GIOVANNI da FIESOLE v. Angelico, Fra ~.

LEONARDO DA VINCI (1452-1519), pictor, sculptor, arhitect, inventator și umanist italian. Întruchipare a tipului de „om universal” al Renașterii. Elev al lui Verocchio. Picturile sale sunt pătrunse de un adânc umanism, pline de poezie și de mister: portrete („Mona Lisa” sau Gioconda, „Madona Litta”, „Madona Benois”, „Doamna cu hermina”, „Buna Vestire”), compoziții („Sf. Ieronim în pustie”, „Madona în grotă”, „Sf. Ana cu Fecioara și Pruncul”), picturi murale („Cina cea de taină”, „Adorația magilor”, „Bătălia de la Anghiari”). Organizarea savantă a compoziției, desăvârșirea procedeului de topire a contururilor într-o atmosferă învăluitoare, de treceri subtile de la umbră la lumină (sfumato), care contribuie la reliefarea psihologiei personalului, îmbinarea perspectivei liniare cu cea cromatică, urmărind variațiile luminii pe chipuri și peisaj fac din creația lui una dintre culmile artei renascentiste. Desene, unele artistice (schițe, ca celebrul său „Auportret”, studii de expresie cum sunt „Portrete grotești” sau lucrări definitive), altele cu caracter științific. Ca sculptor, a realizat dtatuia ecvestră a lui Francesco Sforza (neturnată în bronz). A lăsat un mare număr de schițe și proiecte de arhitectură și urbanistică (proiectul unui oraș ideal în care a folosit cele mai noi soluții arhitectonice și inginerești). Autorul unui celebru „Tratat despre pictură”. Contribuții și anticipări în numeroase ramuri ale științei: mecanică (studii asupra frecării, căderea corpurilor, rezistenței materialelor etc.), hidrotehnică (sisteme de irigație, canale, apeducte), optică (transparența culorilor, vederea binoculară, primele experiențe pentru determinarea intensității luminii în funcție de distanță etc.), cosmologie (principiul omogenității fizice a Universului), anatomie (prin efectuarea de disecții), botanică (studii asupra heliotropismului și geotropismului); a lucrat la construcția unor aparate de zbor, formulând ideea parașutei și a elicopterului; a proiectat numeroase mașini (de săpat, tipografice etc.), cuptoare metalurgice etc.

MARELE CANAL (DA YUNHE), canal navigabil în E Chinei, care pornește de la Beijing, intersectează fl. Huang He și Chang Jiang (Yangtze) și ajunge la Marea Chinei de Est, la Hangzhou, trecând prin Tianjin, Hangzhou, Dezhou, Jining, Suzhou ș.a. Lungimea: 1.782 km. Construit între 6 î. Hr. și 13 d. Hr. Este cel mai vechi canal de navigație și irigații din toate timpurile.

MARSILIO DA PADOVA (c. 1280-1342 sau 1343), filozof și om politic italian. Prof. de filozofie la Paris. În lucrarea sa, „Defensor pacis”, una dintre cele mai importante opere de filozofie politică din Evul Mediu (publicată inițial anonim), se opune pretențiilor Papalității la puterea lumească, susținând că autoritatea aparține poporului, iar biserica trebuie să se subordoneze necondiționat statului, care îi oferă autoritatea, atât spirituală, cât și temporală. Declarat eretic și excomunicat (1327) de papa Ioan XXII, M. s-a refugiat în Germania la Curtea lui Ludovic al IV-lea al Bavariei.

MASOLINO DA PANICALE (Tommaso di Cristoforo Fini, zis ~) (1383-c. 1447), pictor italian. Maestrul lui Masaccio. Legat de gotic prin cromatică și grația personajelor, se arată preocupat și de ritmarea spațiului din punct de vedere al perspectivei. A lucrat la Florența (decorații la biserica Santa Maria del Carmine), Roma și, probabil, la Oradea și la Timișoara, unde a fost adus de condotierul Pippo Spano.

MELOZZO DA FORLI (Melozzo degli Ambrosi, zis ~) [melótso] (1438-1494), pictor italian. Probabil discipol al lui Piero della Francesca. A folosit perspectiva și racursiul (frescele „Sixtus IV inaugurând Biblioteca Vaticanului”, „Înălțarea” pentru biserica Sfinții Apostoli, la Roma).

MINO DA FIESOLE (1429-1484), sculptor italian. din școala florentină. Lucrări funerare (mormântul papei Paul II) și decorative, portrete (Pietro de Medici, Niccolò Strozzi) și medalii („Fecioara cu pruncul”), caracterizate prin eleganta unduire a formelor. A folosit adesea policromia.

PIETRO DA CORTONA (pe numele adevărat Pietro Berrettini) (1596-1669), pictor și arhitect italian. De formație clasică, s-a inspirat din arhitectura romană și renascentistă. Unul dintre maeștrii barocului roman. În pictură s-a distins prin spectaculos și fantezie (frescele de la mica biserică Santa Bibiana din Roma, „Triumful divinei providențe”, „Vârsta de aur”, „Povestea lui Enea” – fresce în palatele Barberini din Roma, Pitti din Florența). Ca arhitect, a realizat mai multe biserici (Santo Luca și Martin, Santa Maria della Pace, Santa Maria in Via Lata, toate la Roma ș.a.).

PINTO DA COSTA [píntu de kəʃtə], Manuel (n. 1938), om politic din São Tomé și Principe. Secretar general al Mișcării de Eliberare (din 1970). Primul președinte al țării după declararea independenței (1975-1991).

HINGANUL MARE (HINGGAN LING), culme muntoasă în NE Chinei și E Mongoliei, cu direcția SV-NE, alcătuită din granite și andezite. Formează limita între Asia Centrală și de Est. Lungime: 1.200 km; lățime: 400 km. Alt. medie: 800-1.200 m; alt. max.: 2.158 m (vf. Huanggangshan). Rezervații naturale.

IACOPO DA VARAGINE (IACOPO DA VARAZZE) (1230-1298), teolog dominican; episcop de Genova. Lucrarea sa „Legenda sanctorum”, răspândită sub denumirea de „Legenda aurea”, este cea mai cunoscută operă hagiografică a Evului Mediu; a servit ca izvor de inspirație pentru multe din viețile sfinților („Sf. Gheorghe omorând balaurul”, „Sf. Ieronim scoțând spinul din laba leului”).

IACOPONE DA TODI (pseud. lui Iacopo di Iacobello dei Benedetti) (c. 1236-1306), poet italian. Călugăr franciscan. Lirică de adorație mistică, alternând cu versuri satirice („Stabat mater dolorosa”). „Laudele” sale dialogate constituie un prim moment al teatrului sacru italian. Excomunicat și întemnițat (1298-1303) pentru scrierile sale critice la adresa papei Bonifaciu VIII („Cântec de închisoare”), a fost eliberat de papa Benedict XI.

Servicii IT Constanta - Web design Constanta
Piese Auto si Service Constanta - Tracom
oil and acryl paintings by Costin Craioveanu