des dex | ce inseamna des | dictionar online cuvant.net

Dictionar Explicativ Roman / Englez

Dictionar Explicativ Român

Diacritice:    â    ă    î    ş    ţ

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

English Dictionary

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Folosesti des dictionarul explicativ al limbii romane? Adauga "motorul" de cautare browserului tau si poti cauta mai rapid direct din browser! Dictionar Online


Food Recipes

Ce inseamna des? - Definitie Dictionar Online pentru des - des dex


DES1- (Înaintea vocalelor și consoanelor sonore, în forma dez-) Element de compunere cu sens privativ, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. [Var.: dez-, dis-] – Lat. dis-, fr. des-.

DES2, DEÁSĂ, deși, -se, adj. I. 1. (Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice) Cu elementele, cu părțile componente apropiate, cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți. ♦ (Despre țesături) Țesut strâns: bătut. 2. (Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul: strâns. 3. (Despre ploaie, ceață, umbră etc.) Compact, dens: de nepătruns. II. 1. Despre întâmplări, fenomene sau acțiuni: adesea adverbial) Care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul după altul: repetat, frecvent. ♦ (Despre mișcări care se repetă: adesea adverbial) Repede, iute, grăbit. – Lat. densus.

des (deásă), adj.1. Dens, strîns, compact. – 2. (Adv.) Adesea, frecvent. – Mr. ndes, megl. des. Lat. densus (Pușcariu 504; Candrea-Dens., 485; REW 2558; Tiktin; Candrea; Scriban); cf., it., sp., port. (denso), fr. (dense). Cele două sensuri ale cuvîntului rom. apar și în lat. spissusit. spesso, fr. épais. Este dublet al lui dens, der. densitate, s. f. Der. ades (var. adesea), adv. (frecvent; de multe ori); (a)dese(a)ori, adv. (frecvent, de multe ori); desime, s. f. (densitate; concentrație); desiș, s. n. (înv., densitate; pădure foarte deasă); deset, s. n. (concentrație), cuvînt ce pare inventat de Coșbuc. Cf. îndesa.

des-Pref. care intră în compunerea a numeroase cuvinte de orice proveniență (lat. desface; sl. despăgubi; fr. descentraliza; etc.) pentru a indica o acțiune contrarie celei indicate de cuvîntul primitiv. Lat. dĭs-, cf. it. dis-, fr. dés-, sp. des-. Pref. verbal, încă activ. Nu se menționează în continuare decît cuvintele la care este de presupus că respectiva compunere cu dis- este anterioară rom.; în celelalte cazuri, cf. cuvîntul de bază. Modern se scrie dez- înainte de b, d, l, m, n, r, v. Utilitatea acestei inovații pare discutabilă, iar diferența de pronunțare a pref., de ex., în descompunere și în desbate, este de nesesizat pentru majoritatea vorbitorilor rom. Este evident, pe de altă parte, că timbrul Z nu este propriu cons. în discuție, ci introdus de cea următoare, și că grafii ca dezlipi sau dezvoltat nu sînt transcrieri mai fidele decît deslipi sau desvoltat.

DES- /DE- /DEZ- pref. „desfacere”, „negație”, „intrare, pătrundere”. (< fr. dés-, dé-, cf. lat. dis)

DO UT DES (lat.) își dau ca să-mi dai – Formulă din dreptul roman referitoare la echivalența prestațiilor în cazul schimbului; în sens larg, serviciu contra serviciu.

LA VALEUR N’ATTEND PAS LE NOMBRE DES ANNÉES (fr.) valoarea un așteaptă numărul anilor – Corneille, „Le Cid”, act. II, scena 2. Calitățile, însușirile nobile se pot afirma la orice vârstă.

iárbă-deásă (plantă) s. f., g.-d. art. iérbii-dése

*iárbă deásă s. f. + adj.

TOUT EST POUR LE MIEUX DANS LE MEILLEUR DESMONDES POSSIBLES (fr.) totul se petrece cel mai bine în cea mai bună dintre lumile posibile – Teză deistă apologetică, enunțată de Leibniz în „Thaeodicaea”, pe care Voltaire a răstălmăcit-o ironic în „Candide”.

REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES [revü dez etüd süd-est öropeén], revistă editată de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Apare la București, de patru ori pe an, începând cu 1963. Este succesoarea publicației „Revue Historique du Sud-Est Europeén”.

REVUE ROUMAINE DES SCIENCES SOCIALES [revü rumén de siãs sosiál], revistă română de științe sociale. Înființată în 1954. Apare la București, în cinci serii: filozofie și logică, psihologie, științe juridice, științe economice, sociologie.

1) des- și (est) dis- (lat. dis-), pref. privativ în cuv. vechĭ: dez-brac, des-ham, des-prind, dez-vîrtesc. Dis- se întrebuințează și în cuv. noŭă literare, ca: dis-pun, dis-par. V. de- și dez-.

3) des, deásă adj., pl. deșĭ, dese (lat. dênsus, vfr. dasýs). Dens çompact, compus din elemente apropiate unele de altele (în opoz. cu rar): negură, ĭarbă, pădure, perie deasă; păr, peptene des. Numeros: populațiune deasă. Adv. Adese orĭ, dese-orĭ, de multe orĭ: el vine des pe la noĭ.

2) des- (d. dis, dins, dîns). În locuțiunea des-de-dimineață. V. dins.

des-de-dimineață V. dins.

Servicii IT Constanta - Web design Constanta
Piese Auto si Service Constanta - Tracom
oil and acryl paintings by Costin Craioveanu