Ce inseamna hirotonie? - Definitie Dictionar Online pentru hirotonie - hirotonie dex
hirotoníe (hirotoníi), s. f. – Ridicare în rang a clericilor. – Mr. hirotonie. Ngr. χειροτονία (Murnu 28). Sec. XVII. – Der. hirotoni (var. hirotonisi), vb. (a ridica în rang un cleric), din ngr. χειροτονῶ.
HIROTONÍE, hirotonii, s. f. Acțiunea de a hirotoni și rezultatul ei; hirotonisire, hirotonire. – Din sl. hirotonija.
hirotoníe f. (ngr. [d. vgr.] hirotonia). Consacrațiune, preuțire [!].
HIROTONÍE (‹ gr. heirotonia „punerea mâinii”) s. f. (În ritualul creștin) Taină a preoției în care, prin rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt, prin binecuvântare și prin punerea sacramentală a mâinilor, de către episcop (sau doi-trei episcopi), pe capul slujitorilor sacerdotali, aceștia sunt consacrați într-una dintre cele trei trepte: diacon, preot, arhiereu. Sin. hirotinisire.
