insulă dex | ce inseamna insulă | dictionar online cuvant.net

Dictionar Explicativ Roman / Englez

Dictionar Explicativ Român

Diacritice:    â    ă    î    ş    ţ

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

English Dictionary

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Folosesti des dictionarul explicativ al limbii romane? Adauga "motorul" de cautare browserului tau si poti cauta mai rapid direct din browser! Dictionar Online


Food Recipes

Ce inseamna insulă? - Definitie Dictionar Online pentru insulă - insulă dex


ÍNSULĂ, insule, s. f. 1. Întindere de pământ înconjurată din toate părțile de apă, situată fie într-un ocean, mare sau lac, fie în cadrul albiei unei ape curgătoare. ♦ Fig. Grup de obiecte de același fel care se diferențiază de mediul înconjurător. 2. (În sintagma) Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri de plante rupte care plutesc pe un curs de apă, având aspectul unei insule (1); plaur. – Din lat. insula.

ÍNSULĂ s.f. 1. Suprafață din scoarța Pământului mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. ◊ Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri rupte, care plutește pe un curs de apă; plaur. 2. Spațiu verde în mijlocul unei străzi; refugiu. [< lat. insula].

ÍNSULĂ s. f. 1. suprafață de pământ mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. ♦ ~ plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri rupte, care plutește pe un curs de apă; plaur. 2. suprafață (triunghiulară) la ramificații de drumuri la delimitarea benzilor de circulație către diferite direcții. 3. suprastructură a unui portavion. (< lat. insula)

CANGURULUI (KANGAROO) [kæŋgərú:], Insula ~, ins. în S Australiei, la întrarea în G. St. Vicent și Spencer (Marele Golf Australian); 4,35 mii km2; c. 3,3 mii loc. Relief cu aspect deșertic. Parcuri naționale.

CAROLINE, insulele~, v. Micronezia, Statele Federative ale Microneziei.

QUEEN CHARLOTTE ISLANDS [kuin șa:lət ailəndz] (INSULELE REGINA CHARLOTTE), arhipelag canadian în Oc. Pacific, alcătuit din 150 de insule, extins de-a lungul coastelor vestice canadiene (British Columbia) de care este separat prin str. Hecate (160 km lățime); 9,6 mii km2. Ins. pr.: Graham (6,5 mii km2), Moresby (2,6 mii km2), Louise, Lyell, Kunghit. Orașe pr.: Masset, Skidegate, Rose Harbour, Sandspit. Relief muntos, alcătuit din roci cristaline și vulcanice, cu alt. max. de 1.202 m, acoperit cu păduri. Expl. forestiere și carbonifere. Pescuit. Creșterea animalelor. Arhipelagul a fost vizitat de spaniolul Juan Pérez (1774) și de căpitanul englez James Cook (1778) și explorat în 1787 de navigatorul britanic George Dixon. În acest arhipelag trăiesc mulți indieni haida.

QUEEN ELIZABETH ISLANDS [kuin ilizəbeth ailəndz] (INSULELE REGINA ELIZABETH), grup de insule în N Arhipelagului Arctic Canadian, extins între str. McClure și canalul Lancaster Sound, incluzând insulele Ellesmere, Sverdrup, Parry și Devon; 414,4 mii km2. Probabil că au fost vizitate vizitate de vikingi în jurul anului 1000. Descoperite și parțial explorate (1615-1616) de navigatorii englezi William Baffin și Robert Bylot și redescoperite de John Ross, în 1818, care a confirmat existența lor. Numite astfel în 1853, în onoarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

*ínsulă f., pl. e. (lat. insula, it. isola. V. izolez). Pămînt înconjurat din toate părțile de apă. Grupă de case înconjurată din toate părțile de strade [!]. V, ostrov, scruntar.

NICOBAR, Insulele ~, arhipelag indian în partea de S a G. Bengal și în SV. M. Andaman, format din 19 insule; 1,6 mii km2. Ins. pr.: Great Nicobar, Little Nicobar, Camorta, Car Nicobar, Katchall. Relief vulcanic (642 m alt.). Climă tropicală umedă. Orez, cocotieri, trestie de zahăr. Pescuit. Împreună cu arh. Andaman formează un teritoriu unional al Indiei.

NORMANDE, Insulele ~ (CHANNEL ISLANDS) [tʃænəl áiləndz], arhipelag format din patru insule (Jersey, Guernsey, Alderney și Sark) și mai multe insulițe, situat în S Mării Mânecii, în largul pen. Cotentin, cu autonomie internă în cadrul Marii Britanii; 194 km2. Centrul ad-tiv: Saint Helier (în ins. Jersey). Relief colinar; climat oceanic umed. Culturi legumicole, de flori, cereale. Creșterea animalelor. Pescuit. Turism. Se mai numesc și ins. Anglo-Normande.

ORKNEY [ó:kni], Insulele ~ (INSULELE ORCADE), arhipelag britanic în NE Oc. Atlantic, la 32 km S de Scoția, alcătuit din 70 de insule stâncoase; 975 km2. Ins. pr.: Pomona (sau Mainland), Hoy, South Ronaldsay, Stronsay, Sanday, Rousay, Westray. Localit. pr.: Kirkwall (în ins. Pomona). Relief deluros cu alt. max. de 481 m (Ward Hill, în ins. Hoy). Climă temperat-oceanică. Creșterea animalelor. Pescuit.

PAȘTELUI, Insula ~ (ISLA DE PASCUA sau RAPA NUI; TE PITO TE HUNUA „Buricul Pământului” în limba băștinașilor), insulă chiliană în E Oc. Pacific, la c. 2.500 km V de țărmul Americii de Sud; 162,5 km; c. 3.000 loc. (pascuani), majoritatea provenind din amestecul populației locale (de origine polineziană) cu imigranți din America și Europa. Localit. pr.: Hanga Roa. Cratere de vulcani stinși (Rano Aroi, 618 m alt.) și numeroase peșteri. Climă tropicală. Cafea, tutun, bananieri, batate. Creșterea ovinelor și bovinelor. Pescuit. Turism. Descoperită de navigatorul olandez Jakob Roggeveen la 6 apr. 1722 (zi de Paști). Anexată de Chile în 1888, care a inclus-o în prov. Valparaíso. Este probabil un rest al ipoteticului continent dispărut, Pacifida. În P. se păstrează un mare număr (c. 900) de statui gigantice monolite din tuf vulcanic (până la 12 m înălțime și unele peste 20 t greutate), reprezentând figuri omenești, păsări, pești etc. (considerate ca aparținând patrimoniului universal). S-au găsit și morminte ale populației Ahu și tăblițe cu inscripții hieroglifice (scrierea rongo-rongo), încă nedescifrate. Ipoteza apartenenței lor la civilizația precolumbiană a format mobilul unei celebre expediții („Aku-Aku”), condusă de etnograful norvegian Thor Heyerdahl. Parc național (din 1968) cu o supr. de 4,6 mii ha.

INSULA DE NORD (NORTH ISLAND [no:θ áilənd]), insulă în Arh. Noua Zeelandă, separată de Insula de Sud prin str. Cook; 114,7 mii km2; 2,55 mil. loc. (1991). Orașe pr.: Auckland, Wellington, Hamilton, Hastings, Gisborne. Relief muntos vulcanic, cu lacuri, gheizere și solfatare. Alt. max.: 2,797 m (vulcanul Ruapehu). Terminată în NV cu pen. Auckland. Parcuri naționale. Descoperită de A.J. Tasman în 1642.

INSULA DE SUD (SOUTH ISLAND [sauθ áilənd]), ceam mai mare insulă a Arh. Noua Zeelandă, despărțită de Insula de Nord prin str. Cook; 153,9 mii km2; 881,5 mii loc. (1991). Orașe pr.: Christchurch, Nelson, Dunedin. Străbătută de Alpii Neozeelandezi, flancați de coline și câmpii. Alt. max.: 3.764 m (vf. Mount Cook). Urme glaciare, lacuri. Parcuri naționale.

INSULELE DE SUB VÂNT 1. Leeward Island sau Islas de Sotavento, lanț de insule în partea de E a Mării Caraibilor, în N Antilelor Mici, dispuse sub forma unui arc de cerc, între insulele Virgine în NV și ins. Dominica (inclusiv) în SSE. Numite astfel de spanioli datorită poziției lor la adăpostul vânturilor predominante dinspre NE. Ins. pr.: Anguila, Antigua, Barbuda, Saint, Kitts, Nevis, Saint Christopher, Montserrat, Basse-Terre, Marie Galante, Dominica ș.a. 2. Leeward Islands sau Îles sous le Vent, grup de insule vulcanice și coraligene în partea de S a Oc. Pacific, în V Insulelor Societății. Cuprinde ins. Bora-Bora, Huahiné, Maupiti, Raïatea, Tahaa; 474 km2. 3. Lanț de insulițe vulcanice și coraligene, de stânci și bancuri de nisip, nelocuite, situat în partea centrală a Oc. Pacific, la 2.011 km VNV de ins. Hawaii (de care aparțin din 1959). Ins. pr.: Nihoa, Necker, Gardner, Pinnacles, Laysan, Lisianski, Pearl, Hermes, Kure (sau ins. Ocean).

INSULA FERICIȚILOR (în mitologia greacă), arhipelag de la capătul lumii, locuit de oamenii cărora zeii le dăruiseră nemurirea; era un ținut al verii veșnice și al belșugului.

INSULELE PACIFICULUI (TRUST TERRITORY OF THE PACIFIC ISLANDS [trast teritəri əv ðə pəsífik áiləndz]) v. Palau.

INSULELE SOCIETĂȚII (Îles de la Societé [il dë la societé]), grup de insule vulcanice și coraligene în partea de V a Polineziei franceze (Oc. Pacific); c. 1,7 mii km2. Cuprinde Insulele Vântului (2) și Insulele de sub Vânt (2). Climă tropicală maritimă; vegetație abundentă. Expl. de fosfați. Pescuit de perle. Culturi de trestie de zahăr, bumbac, taro ș.a. Plantații de arbori de vanilie, de bananieri, cocotieri ș.a.

INSULELE VÂNTULUI 1. Windward Island, lanț de insule în E Mării Caraibilor, în partea central-sudică a Antilelor Mici, între Ins. Martinica (inclusiv) la N și ins. Grenada (inclusiv) la S. Numite astfel datorită poziției lor în bătaie vânturilor predominante dinspre NE. Ins. pr.: Martinica (Martinique), Saint Lucia, Saint Vincet, Barbados, Bequia, Carriacon, Grenada ș.a. 2. Îles du Vent, grup de insule vulcanice și coraligene în Oc. Pacific, în partea de E a Insulelor Societății, cuprinzând ins. Tahiti, Moorea, Mehetia, Tetiaroa, și arh. Tubuai; 1.210 km2.

Servicii IT Constanta - Web design Constanta
Piese Auto si Service Constanta - Tracom
oil and acryl paintings by Costin Craioveanu