neoplatonism dex | ce inseamna neoplatonism | dictionar online cuvant.net

Dictionar Explicativ Roman / Englez

Dictionar Explicativ Român

Diacritice:    â    ă    î    ş    ţ

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

English Dictionary

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Folosesti des dictionarul explicativ al limbii romane? Adauga "motorul" de cautare browserului tau si poti cauta mai rapid direct din browser! Dictionar Online


Food Recipes

Ce inseamna neoplatonism? - Definitie Dictionar Online pentru neoplatonism - neoplatonism dex


NEOPLATONÍSM s. n. Doctrină filozofică din sec. III-VI ai cărei adepți reluau filozofia lui Platon, încercând s-o concilieze cu concepțiile mistice-religioase din Orient. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-platonisme.

NEOPLATONÍSM s.n. Curent filozofic mistic reacționar, apărut în epoca elenistică și ajuns la apogeu în epoca de decădere a Imperiului roman, care proclamă ideea creării lumii prin „emanația” din divinitate și pe aceea a cunoașterii prin extaz mistic. [Cf. fr. néo-platonisme].

NEOPLATONÍSM s. n. doctrină filozofică care, reunind într-o viziune originală idealismul platonician cu idei pitagoreice, stoice și cu misticismul oriental, proclamă ideea creării lumii prin „emanația” din divinitate și pe aceea a cunoașterii prin extaz mistic. (< fr. néo-platonisme)

NEOPLATONÍSM (‹ fr. {i}) s. n. Reformulare a filozofiei lui Platon prin introducerea unor elemente din aristotelism, stoicism și neopitagorism și în strânsă legătură cu preocupările religioase ale vremii; inițiat de Plotin în termenii emanației, continuat de Iamblichos, cu accentul pe teurgie și magia rituală, n. a fost dezvoltat apoi, pe de o parte, în direcția teologică, dar nu creștină, prin Școala din Atena, îndeosebi în opera lui Proclos, iar pe de altă parte, în formă creștină, prin Școala din Alexandria, cel mai evident de Boethius; combinarea fermă cu creștinismul au realizat-o Augustin, el însuși neoplatonician înainte de convertire, și Dionisie Pseudo-Areopagitul. Până în 1250, n. a constituit filozofia dominantă în Europa, influența sa prelungindu-se apoi până în sec. 19 inclusiv.

* neoplatonízm n. O doctrină filosofică care s’a format în Alexandria (sec. III și IV după Hristos) și care amestecă oarecare ideĭ mistice ale Orientuluĭ cu ale luĭ Platone. (Principaliĭ eĭ reprezentanțĭ aŭ fost Plotin, Porfiriŭ și Iamblih).

Servicii IT Constanta - Web design Constanta
Piese Auto si Service Constanta - Tracom
oil and acryl paintings by Costin Craioveanu