câmpie dex | ce inseamna câmpie | dictionar online cuvant.net

Dictionar Explicativ Roman / Englez

Dictionar Explicativ Român

Diacritice:    â    ă    î    ş    ţ

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

English Dictionary

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Folosesti des dictionarul explicativ al limbii romane? Adauga "motorul" de cautare browserului tau si poti cauta mai rapid direct din browser! Dictionar Online


Food Recipes

Ce inseamna câmpie? - Definitie Dictionar Online pentru câmpie - câmpie dex


CÂMPÍE, câmpii, s. f. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmp. – Câmp + suf. -ie.

cîmpíe (câmpíi), s. f. – Cîmp, șes, ogor. Probabil de la un lat. *campia, care ar reproduce un gr. ϰαμπία, der. de la ϰάμπος (DAR, REW 1563), cf. sicil., calabr. campia. Der. de la campus, printr-un suf. -inea (Tiktin) nu este posibilă (cf. Corominas, I, 621), căci n ar fi lăsat urme în Banat. Candrea-Dens., 339, propun *campiva, care pare foarte artificial.

a o lua pe arătură / pe câmpii / pe miriște expr. (iron.) a devia de la subiectul unei discuții.

CEUAȘU DE CÎMPIE, com. în jud. Mureș; 5.188 loc. (1991).

CÎMPIA CHINEI v. Marea Cîmpie Chineză.

CÎMPIA DE VEST, cîmpie fluvio-lacustră, situată în V României, care pătrunde în zona montană prin „golfuri” (Zarand, Beiuș, Vad-Borod). Are lățimi cuprinse între 40 km la N și 120 km la S. Alt. medie: 90 m în zonele mai joase (C. Someșului, C. Crișurilor) și c. 110-170 m în porțiunile mai înalte (C. Carei, C. Aradului, C. Vingăi). Zonă cerealieră și viticolă (Șiria, Miniș, Pîncota).

CÎMPIA EST-EUROPEANĂ, unitate fizico-geografică de mari dimensiuni între M-ții Ural, M. Barents la N și rîul Emba la E, M. Caspică, M-ții Caucaz și Marea Neagră la S și Cîmpia Germano-poloneză la V. Supr.: c. 4 mil. km2. Lungime max.: c. 2.600 km. Lățime max.: c. 2.200 km. Înălțimea medie: c. 170 m. Aspectul monoton al reliefului este întrerupt de numeroase regiuni mai înalte și puternic fragmentate caracteristice Platformei Est-Europene, În NE cîmpiei se află Colinele Timan, iar în centru Pod. Central Rusesc (cu alt. medii de 200-300 m), Pod. Volgăi (370 m) și Pod. Kamei. În S se găsește Pod. Donețului, iar în SV Pod. Volhino-Podolic, cu alt. max. de 525 m. Cuprinde în N cîmpiile Pecioarei și Dvinei de Nord, în centru cîmpiile cîmpiile Pribaltice, Polesiei, Moscovei, Vetliugăi și podișurile Valdai, Smolensk și Kamei, iar în S cîmpiile Niprului, Pontică, Crimeii, Doneț-Don și podișurile Volhino-Podolic și Central-Rusesc. Drenată de fl. Nipru, Nistru, Don, Volga, Ural, Dvina de Vest, Pecioara ș.a. Este bogată în zăcăminte de fier, polimetale, metale rare, cărbuni, fosfați, sare gemă, săruri de potasiu și petrol. Cunoscută și sub numele de Cîmpia Rusă.

CÎMPIA EUROPEANĂ, cîmpie care se întinde de la Oc. Atlantic la M-ții Ural și care cuprinde Cîmpia Franceză în V, Cîmpia Germano-Poloneză și Cîmpia Est-Europeană.

CÎMPIA FRANCEZĂ, parte a Cîmpiei Europene, între Masivul Central Francez (la V), coastele G. Biscaya și Mării Mînecii (la E) și M-ții Pirinei (la S). Relief cu alt. de c. 200 m de origine sedimentară (bazinele Parisului și Acvitaniei) sau hercinică (Masivul Armorican). Străbătută de Sena, Loara și Garonne. Climă cu influențe oceanice. Zonă intens populată cu orașe mari (Paris, Nantes, Bordeaux, Le Havre etc.) și puternic industrializată.

CÎMPIA GERMANO-POLONEZĂ, cîmpie în N Europei, între rîurile Weser și Bug. Scăldată la N de M. Nordului și M. Baltică, iar la S limitată de înălțimile prehercinice. Lățime: 200 km în V și 400-500 km în E. Este acoperită cu sedimente fluvio-marine și în parte, cu depozite glaciare (argile morenice, nisipuri) cuaternare și fluvio-glaciar pronunțat în E. Alt. medii de 100-150 m. Străbătută de Rin, Weser, Oder, Elba și Vistula. Zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbune brun, săruri de potasiu, sare gemă și cupru.

CÎMPIA INDO-GANGETICĂ, cîmpie aluvionară între M. Arabiei și G. Bengal (c. 3.000 de km lungime), mărginită în N de masivele Suleiman, Himalaya și Cordiliera Indo-Birmană, iar în S de Pod. Deccan. Străbătută de fl. Indus și Gange cu afl. lor, cuprinde C. Gangelui, Punjab și Sind-Thar. Precipitații bogate, musonice. Mare densitate de populație (c. 400 mil. loc.) cu șapte orașe de peste 1 mil. loc. (Lahore, Lyallpur, Karachi în Pakistan; Delhi, Kanpur în India; Dhaka, Chittagong în Bangladesh). Mare zonă de cultură a grîului, orezului, ceaiului și iutei. Întinse zone irigate. Zăcăminte de petrol și gaze naturale.

CÎMPIA LIBERTĂȚII 1. Nume dat cîmpiei de lîngă Blaj, unde au avut loc în 1848 trei adunări populare ale românilor transilvăneni, care prin programele adoptate au contribuit la întărirea conștiinței naționale românești, a ideii unității naționale. 2. Nume dat Cîmpiei Filaretului de lîngă București, unde a avut loc o mare adunare populară (15/27 iun. 1848) în prezența a peste 30.000 de oameni, care au aclamat guvernul, au recunoscut Constituția și au depus jurămînt pe programul revoluționar, exprimîndu-și astfel adeziunea la cauza Revoluției.

CÎMPIA MIERLEI v. Kossovopolje.

CÎMPIA MOLDOVEI v. Jijia (2).

CÎMPIA ROMÂNĂ, mare unitate morfologică, în sudul țării, parte componentă a Depr. Dunării de Jos, situată exclusiv pe stg. Dunării, între Piemontul Getic, Subcarpați, Pod. Moldovei și Dobrogea. Lungime: c. 600 km; lățime: între 10 km în V și 135-140 km în sectorul central (între Tîrgoviște și Zimnicea). Alt. medie: c. 100 m; alt. max. depășește 300 m la contactul cu Piemontul Getic și Subcarpați, iar înălțimile cele mai mici apar în C. Siretului inferior (6-15 m). S-a format prin acumularea depozitelor de pietrișuri, nisipuri, marne, argile, loessuri în zona de subsidență tectonică a unităților din fundament. Aceste depozite au în zona de maximă scufundare grosimi de cîteva mii de metri. La contactul cu dealurile, între Vedea, Trotuș și Bîrladul inferior, cîmpia piemontană este înaltă (300-320 m) și înclinată. Între Argeș și Siretul inferior se află o zonă de luncă largă, de 10-30 km, fără terase, numită cîmpie de divagare, de fapt o zonă de subsidență la marginea Subcarpaților, în cadrul căreia mișcările tectonice locale mai accentuate au dus la formarea unor zone de convergență hidrografică. Cea mai mare parte a C.R. o ocupă terasele Dunării, în număr de 4-5 la V de Argeș și 2-3 la E. În afară de partea nordică unde este o cîmpie piemontană (C. Înaltă a Piteștiului, C. Tîrgoviștei, C. Ploieștilor), în rest este o cîmpie tabulară, slab fragmentată de văi, cu numeroase crovuri, lacuri sărate și dune de nisip. Este principala zonă agricolă a României.

CÎMPIA SIBERIEI DE VEST, mare cîmpie de acumulare în Asia Occidentală (Federația Rusă), între M. Kara la N, M-ții Altai și Pod. Kazahstan la S, M-ții Ural la V și Pod. Siberiei Centrale la E. Supr.: c. 3 mil. km2. Alt.: 50-300 m. Climat continental excesiv. Străbătută. de c. 2.000 de rîuri (Obi, Irtîș, Enisei) și cu numeroase lacuri, unele sărate și mlaștini. Vegetație de tundră, silvotundră, taiga și stepă; zăcăminte de petrol și cele mai mari rezerve de gaze naturale ale lumii. Mare zonă ind. (Novosibirsk, Omsk, Celeabinsk, Barnaul, Tomsk), iar la S o importantă reg. agricolă cerealieră și de plante tehnice.

CÎMPIA SIRETULUI INFERIOR, cîmpie de subsidență situată în zona de vărsare a Siretului. Alt.: 10-26 m; lățime: 20-30 km.

CÎMPIA TRANSILVANIEI, compartimentul central-nordic al Pod. Transilvaniei, limitat de Pod. Someșan (la N și NV), Dealurile Feleacului și Depr. Turda-Cîmpia Turzii (în V și SV), Pod. Tîrnavelor (la S și SE) și Subcarpații interni (în E și NE). Denumirea populară, cu atributul de „cîmpie”, se referă numai la funcționalitatea sa agricolă, străveche, fiindcă nici relieful și nici majoritatea celorlalte componente ale peisajului nu justifică încadrarea acestei unități în categoria cîmpiilor propriu-zise. Litologia (roci în general liabile) și structurile în cute diapire, brahianticlinale și domuri explică predominarea reliefului deluros-colinar, mai înalt în N (550-631 m) și mai coborît în S (450-500 m). Defrișată de timpuriu, C.T. a devenit o importantă zonă agricolă, terenurile arabile predominînd în proporție de 70-80%, în S și 30-40% în N, pe care se cultivă cereale, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui etc.

CÎMPIA TURZII, oraș în jud. Cluj, pe dr. Arieșului; 29.980 loc. (1991). Siderurgie (oțel, laminate, sîrmă, cabluri); produse metalice diverse și mat. de constr. (cărămidă, țiglă). Fabrici de conf. și tricotaje, de izolatori electrici, de oxigen și de postav. Orașul a luat ființă în 1918, prin contopirea a două sate: Ghiriș și Chiriș-Sîncraiu (atestate documentar de la sfîrșitul sec. 13). Declarat oraș în 1952.

CÎMPÍE (‹ cîmp) Formă majoră de relief cu suprafață netedă sau ușor ondulată, cu alt. de obicei pînă la 200 m, cu o structură geologică omogenă, rezultată în general din acumularea materialelor transportate de rîuri; șes. Ocupă cea mai mare parte din supr. Pămîntului. Cea mai vastă c. din lume este C. Amazonului (c. 5 mil. km2). După geneză se deosebesc c. de acumulare (formate prin depunerea în regiunile depresionare a depozitelor de nisipuri, argile și pietrișuri) și c. de eroziune (realizate prin acțiunea apelor curgătoare care distrug treptat un relief accidentat și mai vechi, netezindu-l; peneplenă). C. de acumulare pot fi: piemontane, de glacis, lacustre, tabulare, de subsidență, de divagare, de nivel de bază, deltaice, eoliene, glaciare, de loess, fluvio-glaciare, marine (c. de abraziune și c. de acumulare litorală) etc. C. de eroziune pot fi: colinare, de terase, fluviatile, pediplene etc. ◊ C. abisală = reg. ce cuprinde fundul oceanelor situată sub 4.000 m adîncime. Cuprinde 29,7% din supr. globului și 41,8% din relieful submers. Este brăzdată de șanțuri abisale, lanțuri muntoase, ins. vulcanice și platouri (ex. vulcanul Mauna Loa, Platoul Bermudelor) ce se înalță pînă la supr. apei.

CÎMPIILE ELIZEE (sau ELIZEU) (în mitologia greacă, apoi și în cea romană), frumoasă cîmpie situată la capătul pămîntului (sau sub pămînt) unde își găseau pacea eternă sufletele celor buni (aleși de zei).

COVURLUI, Cîmpia ~, cîmpie deluroasă joasă (sub 200 m alt.) la N de Galați, între Valea Gerului și Prut, drenată de Geru, Suhurlui, Lozova, Chineja ș.a. Relief de terase și cîmpuri interfluviale cu alt. ce scad de la 214 m în N (Băleni) la 60 m în S (Smîrdan). Culturi agricole.

cîmpíe f. (d. cîmp). Întindere plană: cîmpia Bărăganuluĭ. Totalitatea cîmpurilor: cîmpia Munteniiĭ.

Cîmpiile Elizee v. Elysium.

PAD (PO) 1. Fluviu în N Italiei; 620 km; supr. baz.: 74,9 mii km2. Izv. din Alpii Cotici, străbate o câmpie joasă, unde primește numeroși afluenți (Dora Baltea, Dora Riparia, Tanaro), trece prin Piacenza și Cremona și se varsă în M. Adriatică printr-o deltă întinsă, cu șase brațe principale. Regim hidrologic variabil; provoacă uneori inundații. Indiguit pe lungimi mari. Navigabil de la Torino. 2. Câmpia Padului, câmpie aluvială și piemontană în Italia, străbătută axial de fl. P. și transversal de Adige, situată între Alpi, Apenini și Alpii Dinarici. S-a format prin colmatarea unui vechi golf al M. Adriatice cu aluviuni transportate de râuri din Alpi și Apenini. Alt. de 0-100 m în partea centrală și până la 500 m la contactul cu versanții munților; se termin spre M. Adriatică printr-o câmpie deltaică (delta P. unită cu a Adigelui) și un țărm lagunar (lagunele Veneției și lagunele Cornachio). Subdiviziuni: C. Piemontului, (v. Piemonte), C. Lombardiei, C. Veneției (C. Veneto) și c. Emiliei. Intens utilizată agricol (grâu, porumb, orez, viță de vie). Zăcăminte de gaze naturale, petrol, săruri de potasiu.

SÂNMIHAIU DE CÂMPIE, com. în jud. Bistrița-Năsăud, situată în N colinelor Comlodului; 1.630 loc. (2005). Halte de c. f. (în satele S. de C. și Brăteni). Nod rutier. Satul S. de C. apare menționat documentar în 1329. În satul Sălcuța, atestat documentar în 1329, se află biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (sec. 17), cu picturi interioare executate în 1779 (în altar) și 1788 (în naos și pronaos).

SOPORU DE CÂMPIE, sat în com. Frata, jud, Cluj, menționat documentar în 1213. Aici au fost descoperite un cimitir daco-roman din sec. 2-3 și o importantă așezare daco-romană din sec. 5.

SILIVAȘU DE CÂMPIE, com. în jud. Bistrița-Năsăud, situată în zona de contact a colinelor Comlodului cu cele ale Mădărașului, pe cursul superior al râului Șaeș; 1.221 loc. (2005). Nod rutier. Satul S. de C. apare menționat documentar în 1329. Bisericile de lemn Adormirea Maicii Domnului (1662, refăcută și pictată în 1842) și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (sec. 17), în satele S. de C. și Fânațele Silivașului.

GREBENIȘU DE CÂMPIE, com. în jud. Mureș; 1.410 loc. (1995). Expl. de gaze naturale.

MAREA CÂMPIE CHINEZĂ, câmpie vastă în partea de E a Chinei, una dintre cele mai mari din Asia, extinsă pe c. 1.000 km lungime, de la țărmurile Mării Galbene și Mării Chinei de Est către interior; c. 325 mii km2; alt. c. 100 m. Alcătuită din depozite aluviale. Climă subtropical-musonică, cu veri umede și ierni relativ uscate și friguroase. Drenată în principal de fl. Hung He și Chang Jiang (Yangtze) cu afluenții lor. Reprezintă una dintre cele mai dens populate zone ale țării.

MICEȘTII DE CÂMPIE, com. în jud. Bistrița-Năsăud, situată în zona Colinelor Comlodului; 1.322 loc. (2000). Haltă de c. f. (în satul M. de C.). Satul M. de C. apare menționat documentar în 1329, iar satul Fântânița în 1297.

MIHEȘU DE CÂMPIE, com. în jud. Mureș; 2.447 loc. (2000). Stație de c. f. (în satul M. de C.). Iazuri și heleșteie. Satul M. de C. apare menționat documentar în 1293.

INDO-GANGETICĂ, Câmpia ~, mare câmpie în N pen. Hindustan (Pakistan, India, Bangladesh), între M-ții Himalaya (la N), pod. Deccan (la V) și Cordiliera Birmană (la E), străbătută de fl. Ind și Gange cu afl. lor. Lungimea max.: c. 3.000 km; lățime: 250-350 km. Al. max.: 270 m. Cuprinde deltele fl. Ind, Gange și Brahmaputra. Climat subecuatorial-musonic, iar în V tropical. Temp. medii: 12-20ºC (ian.) și 30-36ºC (iul.). Precipitațiile, care însumează 100-150 mm anual (în SV) și 1.500 mm (în SE), cad, în majoritate, primăvara. Vegetație de păduri sempervirescente, mangrove și savane. Soluri aluviale. Culturi de orez, iută, trestie de zahăr, bumbac și grâu. Zonă de mare densitate demografică (c. 300 mil. loc.). Aici se află orașele: Delhi, Calcutta, Kānpur, Lucknow, Vārānasi, Patna, Agra, Allahābād (India), Karachi și Lahore (Pakistan) și Dhākā (Bangladesh).

Servicii IT Constanta - Web design Constanta
Piese Auto si Service Constanta - Tracom
oil and acryl paintings by Costin Craioveanu